Ea este elementul cheie într-un proces considerat istoric pentru industria tehnologiei. Companiile resping acuzațiile și afirmă că problemele sale ar avea legătură cu mediul familial dificil în care a crescut, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Kaley G.M., care lucrează în prezent ca vânzătoare, a depus mărturie joi, explicând că dependența de rețelele sociale a început foarte devreme, când avea doar șase ani și urmărea constant videoclipuri online.
„Eram tânără şi îmi petreceam tot timpul pe Youtube. Am încercat să mă opresc, dar nu a funcţionat” , a povestit ea în instanță.
Un proces urmărit de mii de familii
Cazul este analizat atent în Statele Unite, deoarece verdictul ar putea influența sute sau chiar mii de procese similare intentate de familii care acuză platformele sociale că au fost concepute deliberat pentru a crea dependență în rândul copiilor.
Citește și
Reclamanții susțin că funcții precum like-urile, notificările, redarea automată a videoclipurilor și scrollingul infinit stimulează consumul excesiv de conținut și afectează sănătatea mintală a utilizatorilor minori.
Potrivit avocaților săi, Kaley și-a creat un cont YouTube la opt ani fără verificarea vârstei, iar un an mai târziu a reușit să ocolească sistemele de control parental și a început să folosească Instagram în secret. În perioada adolescenței, ea ar fi ajuns să petreacă până la 16 ore pe zi pe platformă.
Impactul asupra imaginii de sine
Tânăra a explicat că utilizarea filtrelor de imagine — capabile să modifice trăsăturile feței sau silueta — i-a schimbat percepția asupra propriului corp. În timp, a început să se compare constant cu imaginile editate pe care le vedea online.
Mai târziu, medicii au diagnosticat-o cu fobie socială și tulburare dismorfică corporală, caracterizată prin obsesia față de defecte fizice minore sau imaginare.
În instanță a fost prezentat și un videoclip publicat de ea în acea perioadă, în care spune:
„Îmi pare rău că sunt atât de urâtă, arăt atât de grasă în acest top”.
În jurul vârstei de zece ani, Kaley a intrat într-o depresie severă, a început să aibă gânduri suicidare și episoade de autovătămare. Mama sa a trimis-o la terapie la 12 ani și îi confisca frecvent telefonul, situație care provoca reacții violente.
Întrebată dacă rețelele sociale i-au afectat somnul, performanțele școlare și relațiile sociale, tânăra a răspuns simplu: „Da”.
Când avocatul a întrebat-o de ce nu renunță la platforme, ea a răspuns:
„Pentru că nu pot, este prea greu să renunţ”.
Rețelele sociale: problemele vin din familie, nu din online
Avocații companiilor tehnologice au încercat să arate că responsabilitatea aparține mediului familial și nu platformelor digitale.
Echipa juridică a YouTube a subliniat că părinții erau conștienți de activitatea online a fetei, chiar dacă aceasta era minoră.
Apărarea Meta a mers mai departe și a prezentat o copilărie descrisă drept instabilă: părinți divorțați când avea trei ani, un tată absent și episoade tensionate în familie. Avocata Phyllis Jones a invocat inclusiv tentativele de suicid ale surorii sale și înregistrări audio în care mama îi vorbește agresiv.
Kaley a recunoscut în instanță că mama sa o lovea uneori când întâmpina dificultăți la matematică, explicând că tulburarea de deficit de atenție de care suferea fusese diagnosticată abia mai târziu.
„Nu îşi dăduse încă seama că aveam o dizabilitate de învăţare şi credea că nu mă străduiesc suficient”, a spus ea.
Un test juridic pentru industria tech
Procesul, care ar urma să continue până la mijlocul lunii martie, nu vizează conținutul publicat pe platforme — protejat de legislația americană privind libertatea de exprimare — ci modul în care companiile și-ar fi proiectat produsele pentru a încuraja utilizarea excesivă.
TikTok și Snapchat au ales deja să ajungă la o înțelegere financiară cu reclamanta pentru a evita procesul, însă Google (proprietarul YouTube) și Meta au decis să se apere în instanță.
Experții compară valul de litigii cu procesele intentate industriei tutunului în anii ’90, care au schimbat radical reglementarea sectorului.
YouTube a introdus abia în 2025, în SUA, un sistem de estimare a vârstei utilizatorilor bazat pe inteligență artificială, iar Meta se confruntă în paralel cu un alt proces în New Mexico, unde procurorii acuză compania că a pus profitul înaintea protejării minorilor.
În plus, un dosar federal amplu privind impactul rețelelor sociale asupra copiilor este deja în desfășurare la un tribunal din Oakland, California.
