Tema a fost dezvoltată de psihiatra Karen Horney într-un studiu științific – Personalitatea nevrotică a timpului nostru (Editura Trei, 2025): „La mulți nevrotici, anxietatea legată de ostilitatea celorlalți este atât de mare încât le este frică de succes, chiar dacă sunt siguri că îl pot atinge. Frica de succes rezultă din frica de invidia resentimentară a celorlalți și, prin urmare, de pierderea afecțiunii acestora. Uneori este o teamă conștientă”. Un exemplu: „O pacientă, scriitoare talentată, a renunțat complet la scris deoarece mama ei a început să scrie și a avut succes. Când, după o lungă perioadă, s-a reapucat de scris, ezitantă și temătoare, nu îi era teamă că va scrie prost, ci că va scrie prea bine. Această femeie a fost mult timp incapabilă să facă orice, principalul motiv fiind frica excesivă că alții îi vor invidia orice succes; în schimb, și-a investit toată energia în încercarea de a-i face pe oameni să o placă”.
Nuanțe
Mai departe: „Frica poate apărea și sub forma unei simple vagi temeri că succesul ar duce la pierderea prietenilor. Dar trăind această frică, și multe alte frici, persoana nevrotică este mai adesea conștientă nu de frica propriu-zisă, ci numai de inhibițiile rezultate. De exemplu, când o astfel de persoană joacă tenis poate simți că, în momentul în care este aproape de victorie, ceva o reține și o face incapabilă să câștige. Sau poate uita să respecte o programare de importanță decisivă pentru viitorul său. Dacă are ceva relevant de adăugat într-o dezbatere sau conversație e posibil să vorbească atât de încet sau într-un mod atât de condensat, încât să nu reușească să lase nicio impresie. Sau îi va lăsa pe alții să primească laudele pentru munca pe care ea a realizat-o. Ea poate observa că, în prezența anumitor persoane, poate vorbi inteligent, în timp ce alături de altele pare stupidă; că în fața unora poate cânta magistral la un instrument, în timp ce în fața altora interpretează ca un începător”.
Compulsie
În siaj: „Deși se simte derutată de această stare de lucruri atât de inegală, nu reușește să o schimbe. Abia după ce câștigă o anumită înțelegere a tendinței sale de a se retrage va descoperi că, dacă vorbește cu o persoană mai puțin inteligentă decât ea, simte compulsiv nevoia de a se comporta și mai puțin inteligent; sau că trebuie să cânte și mai prost când cântă alături de un muzician slab, fiind împinsă de teama că, excelând la ceva, l-ar putea răni și umili pe celălalt. În cele din urmă, dacă totuși are un succes, nu numai că este incapabilă să se bucure de el, dar nici măcar nu îl percepe ca pe propria experiență. Sau îl va minimaliza atribuindu-l unor circumstanțe fericite, unui stimul nesemnificativ sau unui ajutor extern. După un succes este posibil să se simtă deprimată, parțial din cauza acestei frici, dar și din cauza unei dezamăgiri neidentificate, provocate de faptul că succesul real rămâne întotdeauna mult în urma așteptărilor sale secrete și excesive”.
Contradicție
„Astfel – conchidea psihiatra Karen Horney -, situația conflictuală a persoanei nevrotice derivă din dorința frenetică și compulsivă de a fi prima în cursă și, în același timp, din compulsia la fel de mare de a se înfrâna imediat ce începe să avanseze sau să facă vreun progres. Dacă a făcut ceva foarte bine, data viitoare va face inevitabil prost. O lecție bună este urmată de una proastă, o îmbunătățire în timpul tratamentului este urmată de o recădere, o impresie bună asupra oamenilor este urmată de una proastă. Această succesiune se repetă constant și îi dă sentimentul că duce o luptă fără speranță împotriva unor obstacole copleșitoare. Este ca Penelopa, care desfăcea în fiecare noapte tot ce țesuse în timpul zilei”.
„Frica de succes rezultă din frica de invidia resentimentară a celorlalți și, prin urmare, de pierderea afecțiunii acestora. Uneori este o teamă conștientă”, Karen Horney, psihiatră
„Frica poate apărea și sub forma unei simple vagi temeri că succesul ar duce la pierderea prietenilor”, Karen Horney, psihiatră
