România și Republica Moldova au o relație foarte apropiată. Ajutorul României pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană este vital.
Iar acest ajutor a făcut din țara vecină și soră cea mai bine situată țară din cele care doresc aderarea la blocul comunitar. Iar acest ajutor este o strategie win-win din care câștigă ambele părți. Am vorbit aici, la Euro24, despre proiectele comune în domeniile economic, cultural și sportiv. Astăzi vă prezentăm o altă zonă unde cele două țări dezvoltă programe comune.
România și Republica Moldova merg împreună în era digitală
Proiectul digital are ca scop realizarea unei zone digitale comune și a unui ”pod” digital, după cum l-au numit specialiștii, destinat integrării tehnologice, alinierii serviciilor publice de la București și Chișinău și sprijinirii parcursului european al Moldovei.
Deși este un domeniu specific, în care este destul de dificil de implementat și dus la final proiecte, România și Moldova au realizat pași hotărâți și apăsați. Au apărut sute de specialiști care derulează și au derulat proiecte speciale, complexe, dar foarte bine implementate. Sunt multe asemenea programe, unele mai mici, altele mai mari. Vi le prezentăm pe cele mai importante, nu înainte de a remarca saltul deosebit făcut în zona digitala de cele două țări.
Spațiul digital comun și Memorandumurile guvernamentale
Prin aceste două componente, România și Moldova au dorit reducerea decalajului digital și facilitarea recunoașterii semnăturilor digitale și a datelor. Au fost semnate Memorandumuri de înțelegere între cele două guverne prin care s-a pus în practică transformarea digitală și interoperabilitatea serviciilor publice.
xDIH (Cross-Border Digital Innovation Hub România-Moldova)
Acest proiect reprezintă o structură de cooperare transfrontalieră dedicată sprijinirii inovării digitale, transferului tehnologic și digitalizării întreprinderilor din cele două state. Rezultatele urmărite sunt creșterea accesului egal la educație digitală de calitate, formarea de competențe digitale relevante pentru piața muncii și sprijin pentru transformarea digitală a IMM-urilor.
Programul are 3 axe:
- Dezvoltarea unei infrastructurii educaționale transfronteliere prin care se dorește crearea unor spații de dezvoltare colaborativă și dotarea acestor spații cu echipamente digitale moderne;
- Curriculum de competențe digitale comune care are ca scop analiza nevoilor IMM-urilor, proiectarea și testarea programelor pilot;
- Crearea structurii xDIH. Aici avem stabilirea guvernanței comune și lansarea de inițiative pentru digitalizarea IMM-urilor (workshopuri, mentorat, acces la resurse).
Proiecte transfrontaliere
Acest program are ca bază inițiative regionale menite să unească ecosistemele de IT, universitățile și huburile de anduranță tehnologică prin proiecte de mică și mare valoare, finanțate transfrontalier. Cel mai bun exemplu este cel dezvoltat între Chișinău și Iași.
Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale a lansat trei proiecte transfrontaliere, între Universitatea Tehnică de la Chişinău şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Inițiativele își propun să aducă un impact real în mediul academic și economic, prin digitalizare, tehnologizare și investiții în infrastructuri moderne.
Primul proiect transfrontalier, finanțat în cadrul Programului Interreg NEXT VI-A România – Republica Moldova, se axează pe modernizarea bibliotecilor digitale ale Universităţii Tehnice de la Chişinău.
Al doilea proiect ţine de inovarea hub-urilor informaţionale şi urmează să ofere mai multe servicii din partea României, cum ar fi consultanță, testare de tehnologii sau acces la finanțare.
Un alt proiect se referă la sisteme de comunicații mobile: infrastructură 5G, programe de formare educațională și de inovare. Acesta urmăreşte crearea unei punţi între Chişinău şi Iaşi, prin intermediul celor două instituţii de învăţământ.
Parteneriate strategice cu sectorul privat și instituții
Și sectorul privat este un actor principal în dezvoltarea digitală comună România – Republica Moldova. Se are în vedere implicarea unor entități, precum ICI București, în sprijinirea infrastructurii digitale comune, alături de acorduri tripartite (România – Republica Moldova – Microsoft) pentru accelerarea cloud-ului guvernamental și a competențelor digitale.
Nu există un buget unic, ci un hub de proiecte
Implementarea tehnică efectivă a proiectelor comune se realizează prin finanțări punctuale, granturi și bugete asimetrice, unde România și partenerii externi suportă costurile logistice și de infrastructură pentru a sprijini parcursul european și reziliența digitală a Republicii Moldova.
Cooperarea digitală nu are un buget centralizat unic (o sumă fixă pusă într-un cont comun), ci funcționează ca un hub de proiecte. Valoarea agregată a asistenței tehnice, a granturilor de securitate cibernetică și a proiectelor adiacente de infrastructură care deservesc acest Spațiu Digital Comun se ridică estimativ la peste 15-20 de milioane EUR din surse complementare (fonduri europene de preaderare, asistență din partea României și parteneri strategici internaționali)
România și Republica Moldova au deja o construcție solidă în multe domenii. Cel digital este cel mai specific, dar și aici succesele sunt evidente. Astfel, cele două țări dezvoltă o relație care produce bunăstare și un trai mai bun de ambele maluri ale Prutului și aduce valori care nu fac decât să apropie cele două state din ce în ce mai mult.
Citește și: Cultura, domeniul care a unit deja România cu Republica Moldova
