La Craiova va curge apă de munte la robinete! S-a inaugurat Firul II al aducțiunii Isvarna – Craiova, un proiect așteptat de 30 de ani, realizat printr-o investiție de peste 125 de milioane de euro din fonduri europene. Astfel, municipiul Craiova va fi acoperită cel puțin 100 de ani în cazul unei posibile crize mondiale a apei potabile, după cum a spus chiar primarul Olguța Vasilescu la inaugurare. Proiectul total depășește 500 de milioane de euro și a fost implementat de Compania de Apă Oltenia.
Firul II al aducțiunii de apă Isvarna – Craiova, cel mai mare traseu de aducțiune a apei potabile din Uniunea Europeană, a fost oficial inaugurat sâmbătă, 7 noiembrie 2026. Proiectul istoric asigură apă pură de izvor de munte pentru locuitorii municipiului Craiova și din alte localități de pe traseu, o soluție estimată să acopere nevoile orașului pentru cel puțin următorii 100 de ani.
La Craiova va curge apă de munte la robinete!
Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, sâmbătă, la inaugurarea conductei de aducțiune Isvarna II – Craiova, că viitoarea criză mondială va fi cea a apei potabile, însă municipiul nu se va confrunta cu această problemă cel puțin 100 de ani, datorită noii investiții, care permite alimentarea orașului cu apă de izvor din zona montană a județului Gorj.
Stația de captare Isvarna: De aici pleacă apa de munte spre robinetele craiovenilor
„Viitoarea criză mondială este cea a apei potabile, dar orașul Craiova nu va mai avea această problemă cel puțin 100 de ani, cât este garantată această conductă, care alimentează orașul cu apă de izvor de munte de cea mai bună calitate“, a afirmat Lia Olguța Vasilescu, la inaugurarea celui mai mare proiect de aducțiune de apă din UE.
Edilul a subliniat că proiectul, cu o durată de implementare de 13 ani, a fost considerat inițial imposibil de realizat, din cauza dificultăților tehnice, birocratice și financiare, și a precizat că valoarea totală a investițiilor, care includ și rețele noi de apă și canalizare, depășește 500 de milioane de euro.
Cum s-a născut Firul II al aducțiunii de apă Isvarna – Craiova
Lia Olguța Vasilescu a amintit că, de-a lungul timpului, conducătorii Craiovei au avut o obligație nescrisă de a construi fântâni cu apă potabilă pentru locuitorii orașului și pentru călători, unele dintre acestea devenind monumente istorice. Dar marele deziderat a rămas aducțiunea de la Isvarna, considerată aproape imposibil de realizat.
„Toți conducătorii Craiovei din cele mai vechi timpuri au avut o obligație nescrisă, și anume să construiască o fântână cu apă potabilă pentru locuitorii Craiovei și pentru drumeții însetați. Așa am ajuns să avem atâtea fântâni, unele dintre ele devenind monument istoric. În primul an de mandat, împreună cu Constantin Mitriță, directorul Companiei de Apă Oltenia, de la acea vreme, am hotărât să ne achităm de această obligație și am construit două fântâni cu apa cea mai pură din Craiova. Mai precis, cea de la Malrolex, cu apă din Isvarna, din firul I Isvarna, și cea de la Făcăi, cu apă din Gioroc. Dar populația Craiovei se alimenta cu apă din Jiu, care nu era de cea mai bună calitate.
În 2013, Constantin Mitriță m-a întrebat dacă vreau să rămân în istoria orașului ca unul dintre conducătorii care au construit două fântâni, ca toți ceilalți sau vreau să realizez un lucru pe care l-au promis toți primarii din 1960 încoace și anume aducțiunea Isvarna care înseamnă alimentarea întregului oraș cu cea mai pură apă de izvor de munte“, a afirmat Olguța Vasilescu.
Potrivit acesteia, în anul 2013, când a fost luată decizia de a realiza noua aducțiune, proiectul părea imposibil, întrucât nu exista finanțare, conductele de dimensiunile necesare nu mai erau fabricate în Europa, iar lucrările presupuneau obținerea unui număr mare de avize și acorduri, precum și realizarea a mii de exproprieri în județele Dolj și Gorj.
„Am avut o discuție de câteva ore despre ce ar presupune asta și concluzia zilei a fost că e o nebunie, că e o lucrare imposibilă, că nu există finanțare, că asta ar însemna un proiect regional, cu mii de exproprieri, cu multe avize, cu multe hotărâri de consilii județene din Gorj și Dolj sau de consilii locale din 16 localități, cu construirea unei conducte speciale de dimensiuni la care nu se mai fabrică nicăieri în Europa și trebuie comandă specială, un proiect care, din comunism până acum, nu și l-a mai asumat nimeni.

A doua zi ne-am întâlnit și am început cu ‘hai să îl facem’. Finanțare? Găsim noi. Birocrație? O dovedim noi. Lucrare imposibilă? Păi, dacă vienezii au reușit acum 150 de ani să aducă apă de la 150 de kilometri din Alpi, nu reușim și noi la Craiova? Și așa a început un proiect care părea imposibil la vremea respectivă“, a relatat edilul Craiovei.
La Craiova va curge apă de munte la robinete. Implementarea proiectului a durat 13 ani fiind necesare aproximativ 7.000 de exproprieri
Primarul a arătat că implementarea proiectului a durat 13 ani, dintre care patru ani au fost dedicați proiectării și alți patru construcției propriu-zise, fiind necesare aproximativ 7.000 de exproprieri.
Printre dificultățile întâmpinate s-au numărat obținerea avizelor de mediu, blocajele birocratice, problemele generate de pandemia de COVID-19 și creșterea costurilor.
„13 ani de implementare a proiectului, dintre care patru partea de proiectare și patru partea de construcție propriu-zisă, 7.000 de exproprieri, depășirea blocajelor cauzate de avize, în special a avizului de mediu, unde am crezut că se blochează total acest proiect, pentru că un ONG a reclamat la vremea respectivă că broscuțele din pârâul Orlea vor rămâne fără apă în care să se bălăcească dacă noi transferăm această apă la Craiova; problemele din pandemie, care au însemnat dublarea costurilor, și provocări pentru a găsi finanțare“, a amintit Olguța Vasilescu.
Aceasta a comparat durata lucrărilor la cele două conducte de aducțiune Isvarna, precizând că primul fir, construit în perioada comunistă, a fost realizat în șapte ani, în timp ce al doilea a necesitat 13 ani. „Firul I Isvarna, care s-a construit în comunism, a durat șapte ani, firul II a durat 13 ani. Dar de la șapte până la 13 nu a fost altceva decât birocrație“, a susținut Lia Olguța Vasilescu.
Au fost necesare conducte de mari dimensiuni, fabricate la comandă simultan în patru țări – Polonia, Turcia, Germania și Spania
În ceea ce privește realizarea tehnică a investiției, primarul a explicat că au fost necesare conducte de mari dimensiuni, fabricate la comandă simultan în patru țări – Polonia, Turcia, Germania și Spania.
Traseul de 123 de kilometri a presupus numeroase lucrări inginerești complexe, cea mai dificilă fiind, potrivit edilului, subtraversarea barajului de la Vârț, unde săpăturile au ajuns la o adâncime de peste 15 metri sub baraj. „123 de kilometri de conductă, cu numeroase provocări inginerești, dintre care cea mai mare cred că a fost subtraversarea barajului de la Vârț, la peste 15 metri săpătură în adâncime sub baraj“, a afirmat primarul Craiovei.
„Și nu am fi reușit să realizăm acest proiect fără sprijinul președinților de consilii județene din Dolj și Gorj, primarilor de localități de pe traseul conductei și consilierilor locali (care au făcut exproprieri, zeci de hotărâri de consiliu, cadastre), miniștrilor care au semnat contractul (Eugen Teodorovici pentru finanțare și Rovana Plumb care și-a asumat să semneze ca 25 la sută din alocarea pentru toată România să fie destinată acestui contract, în ciuda criticilor), funcționarilor din ministerele avizatoare și din instituțiile deconcentrate, din consiliile locale sau județene, de la Compania de Apă, constructorilor, parlamentarilor care au trebuit să modifice legislația și nu în ultimul rând jurnaliștilor, care nu au atacat proiectul, nu au spus că va rămâne într-un sertar și care ne-au încurajat să continuăm!“, a menționat Olguța Vasilescu.
„Fără accesul la fondurile europene acest vis al Craiovei ar fi fost imposibil de realizat și se cuvine să apreciem și parteneriatul cu Comisia Europeană care a permis Craiovei să beneficieze de această conductă!Viitoarea criză mondială va fi criza apei potabile! Craiova nu mai are însă această problemă, cel puțin în următorii o sută de ani, cât este garantat Firul Isvarna 2! Craiovenii vor bea, începând de astăzi, cea mai pură apă de izvor de munte!“, a adăugat edilul.
Ce localități beneficiază de Firul II Isvarna – Craiova
Conducta Isvarna II – Craiova, cu o lungime de aproximativ 123 de kilometri, face parte din proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată derulat de Compania de Apă Oltenia, cu finanțare europeană și contribuții de la bugetul de stat, autoritățile locale și operatorul regional.
Inaugurarea Firului II al aducțiunii de apă Isvarna-Craiova a avut loc sâmbătă la Costești, județul Gorj. Printre cei prezenţi la eveniment s-au numărat și Rovana Plumb şi Eugen Teodorovici, foşti miniştri la Fondurile Europene, Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Mihai Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, dar și primarii împlicați în acest megaproiect și consilierii locali care au votat demararea proiectului.
De la acest Fir II vor fi alimentate cu apă de munte localitățile: Craiova, Filiași, Brădești, Coțofenii din Față, Coțofenii din Dos, Breasta, Scăești, Braloștița, Mischii, Ghercești, Cârcea, Almăj, Ișalnița, Șimnicu de Sus și Pielești (cartier Magnolia), din județul Dolj, respectiv Rovinari, Brănești, Câlnic, Godinești, Plopșoru, Telești, Tismana, Țânțăreni și Bâlteni, din județul Gorj.
Primul fir al aducțiunii de la Isvarna a fost realizat în anii 60
Primul fir al aducțiunii de la Isvarna, cu o lungime de 117 kilometri, a fost realizat în perioada 1963 – 1966. Timpul și-a pus amprenta, așa că se impunea o conductă nouă de aducțiune. S-a încercat proiectarea și executarea unui al doilea fir în anii 1991 – 1993, dar demersul a fost întrerupt din lipsă de fonduri.
Ideea firului II de aducțiune a fost reluată în 2013. Prin darea în folosință a Firului II Isvarna, craiovenii primesc acum direct la robinet apă potabilă de calitate superioară (izvor de munte), eliminând dependența istorică de surse de apă mai greu de tratat sau expuse secetei.
Proiectul a durat aproximativ 13 ani, de la primele faze de proiectare, obținere de avize și exproprieri, până la execuția efectivă și inaugurare.
