Romani in uk
România are de încasat până la sfârșitul anului ultimele două tranșe din PNRR, în valoare totală de 6,43 miliarde de euro, în timp ce Comisia Europeană verifică, în perioada aceasta, dacă investițiile și reformele asumate au fost cu adevărat îndeplinite, pentru a stabili dacă vom și primi banii, iar miza este extraordinar de importantă în acest moment. Pentru componenta de granturi, de 4,23 miliarde de euro, echivalentul a circa 1% din PIB, statul a făcut deja plăți pentru proiecte, iar veniturile europene înregistrate în contul acestora depind de validarea Bruxellesului, fără a pune la socoteală faptul că de cele peste 4 miliarde depinde ținta de deficit pe care țara noastră a promis-o mai marilor de la Comisia Europeană.
Între timp, actualul ministru al Muncii de la PSD, Florin Manole, pus în situația de a recunoaște faptul că o parte din jaloane ar putea să nu fie validate de Comisie, mai ales pe fondul unor erori comise tot de PSD înainte de guvernul Bolojan, a iscat un scandal politic care l-a implicat pe fostul interimar de la Muncă, Dragoș Pîslaru, care a retaliat imediat cu dovezi care arată lipsa de acuratețe a primelor atacuri. Problema indicată de politologi și economiști este că, în spatele ping-pongului politic din țară, România va ajunge până la urmă, inevitabil, să sufere pierderi care riscă să ne coste nu doar ținta de deficit, cât și capacitatea țării de a-și justifica parcursul economic în fața caselor de rating și a alegătorilor, cu toate eforturile făcute de fostul cabinet de a salva eșecurile primilor trei ani de PNRR. În plus, cu cât politicienii români se concentrează mai abitir asupra scandalurilor interne, cu atât iese la iveală faptul că miza reală a PNRR-ului, dar și a guvernelor în sine, a fost mai degrabă să construiască legi care să satisfacă pe moment cerințele de finanțare europeană, decât să parcurgă circuitul organic normal și o armonizare firească și îndelungată cu opinia publică, tocmai pentru a favoriza binele oamenilor de rând.
Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul al treilea, publicat marți, 3 noiembrie, de Ministerul Finanțelor, arată că deficitul a coborât la 78,30 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, de la 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Reducerea este de 24,17 miliarde de lei, iar ca pondere în PIB deficitul a scăzut de la 5,31% la 3,81%. Ținta pentru întregul an, menținută la prima rectificare bugetară, este de 6,2% din PIB, respectiv 130,3 miliarde de lei. „Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare.
Romani in uk Ce bani mai așteaptă România: două cereri de plată, evaluate de Comisia Europeană
Potrivit situației comunicate de Ministerul Finanțelor la 16 octombrie, România încasase 13,27 miliarde de euro din PNRR, dintre care 8,95 miliarde de euro granturi și 4,32 miliarde de euro împrumuturi. Totalul includea cele 301,2 milioane de euro primite la 9 octombrie pentru ținte și jaloane suspendate anterior din cererea de plată numărul 3.
Raportul publicat marți precizează că granturile aferente ultimelor două cereri însumează 4,23 miliarde de euro, diferența față de totalul indicat în octombrie fiind de aproximativ 2,20 miliarde de euro, calculată prin scădere, și corespunde componentei de împrumut. Pentru calendarul plăților, primul termen apropiat este 6 noiembrie, în legătură cu care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat, după întâlnirea din 28 octombrie a ministrului Alexandru-Mihai Ghigiu cu vicepreședintele Comisiei Europene Raffaele Fitto, că aceasta este ultima zi pentru transmiterea documentelor necesare clarificărilor și demonstrării îndeplinirii țintelor și jaloanelor. Decizia Comisiei pentru cererea finală era așteptată, potrivit Finanțelor, până la 20 noiembrie, astfel încât încasările să poată avea loc până la închiderea anului.
Problema semnalată de Nazare privește cheltuieli pentru care statul a avansat deja bani, prin faptul că veniturile europene corespunzătoare, înregistrate în execuția bugetară, rămân dependente de verificarea îndeplinirii obligațiilor din PNRR, iar dacă finanțarea nerambursabilă nu este validată, cheltuielile aferente rămân în sarcina bugetului național. „În execuția anului 2026 au fost înregistrate, în contrapartida acestor plăți, și veniturile corespunzătoare din granturile aferente investițiilor și reformelor finanțate din PNRR. Veniturile respective rămân însă supuse unui risc de ajustare, în funcție de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de plată nr.5 și nr.6. Acestea devin definitive după validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente PNRR”, se arată în raport. Defalcat, potrivit situației la zi, în trimestrul al treilea, proiectele finanțate din asistența nerambursabilă PNRR au înregistrat plăți de 12,99 miliarde de lei, față de 5,47 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea, de 7,52 miliarde de lei, reprezintă aproape jumătate din avansul investițiilor publice din trimestru, dar trebuie să ținem cont de faptul că aceste sume și TVA și contribuția națională, componente suportate de buget care nu fac obiectul rambursării de către Comisie.
Plățile pentru proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat în trimestrul III 23,81 miliarde de lei, în creștere cu 68,6%. Separat, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei. Încasările din fonduri europene nerambursabile au ajuns la 18,66 miliarde de lei, cu 87,6% peste trimestrul III din 2025, iar cele din granturi PNRR au crescut cu 121,6%.
Romani in uk Manole acuză raportări false. Pîslaru spune că lista cu persoane decedate provenea de la conducerea susținută de PSD
Verificarea unei ținte pentru PNRR privind dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități a declanșat un schimb de acuzații între ministrul Muncii, Florin Manole, și fostul ministru Dragoș Pîslaru. Disputa privește atât numărul persoanelor eligibile, cât și momentul în care au fost identificate și eliminate cazurile neconforme. Florin Manole a susținut luni, 2 noiembrie, că România va pierde bani deoarece în raportări ar fi fost incluse persoane decedate și alte cazuri neeligibile. Ministrul afirmă că regulile generale fuseseră stabilite până la 8 iulie, iar dosarul fusese predat noii conduceri a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, ANPDPD, la 10 iulie, aceasta având timp până la 31 august pentru verificări. În versiunea prezentată de Manole, din cele 3.976 de persoane raportate au fost eliminate ulterior 478 de cazuri, rezultând 3.498 de persoane dezinstituționalizate. Printre problemele invocate se află decese, lipsa documentelor justificative, persoane care nu erau instituționalizate până în 2020, forme de locuire neconforme și transferuri în alte centre. Actualul ministru susține că Pîslaru fusese avertizat în scris, în august, asupra necesității verificării și completării datelor.
De partea cealaltă, Dragoș Pîslaru a respins public acuzațiile, declarând că Manole confundă raportarea de la 30 iunie cu cea verificată până la 31 august. Acesta, în răspunsul publicat pe Facebook, a atribuit problemele conducerii anterioare a ANPDPD. „Sunt absolut uluit de tupeul domnului ministru Florin Manole. În disperarea de a lansa un atac politic, a reușit o performanță rară: a demonstrat public incompetența propriului partid. Domnul Manole mă acuză că aș fi raportat „persoane decedate” către Comisia Europeană pentru a bifa o țintă din PNRR privind dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități.
Ceea ce „uită“ să menționeze este că lista cu „morți“ pe care o flutură pe la televiziuni este lista de la 30 iunie, întocmită și semnată de doamna Zară, fosta președintă ANPDPD, numită și susținută de PSD. Exact pentru acest tip de management dezastruos am demis-o pe doamna Zară. În locul ei am numit-o pe Ana Rădulescu, un profesionist impecabil, care a făcut curățenie în haosul lăsat în urmă. ANPDPD a raportat la 31 august, pe baza datelor primite din țară către minister, 3.976 de persoane eligibile, fără vreun caz de deces în centre, cum fuseseră identificate în fosta raportare de la 30 iunie, care au fost înlăturate printr-o verificare clară”, a declarat fostul interimar de la Muncă.
Pîslaru susține că observațiile actuale ale Comisiei privesc interpretarea eligibilității unor beneficiari și explică traseul instituțional al raportărilor. „Știu exact de ce iese domnul Manole la atac tocmai acum. Comisia Europeană face verificările firești pe acest jalon, iar domnul ministru, incapabil să susțină negocierile tehnice cu experții europeni, caută un țap ispășitor. Raportarea de 3.976 de persoane dezinstituționalizate a fost cea mai riguroasă, corectă și curată centralizare posibilă pe baza datelor existente în acel moment. Orice neconcordanță sau diferență de interpretare pe care Comisia o ridică acum în fața ministerului ține de clarificări metodologice complexe (cum ar fi eligibilitatea tinerilor salvați din sistem), nu de „falsuri” și, sub nicio formă, de „persoane decedate”. Morții au fost scoși de noi, după ce PSD i-a băgat în liste. […] O încercare disperată a domnului Manole de a devia atenția publică de la propria neputință de la Bruxelles, dar mai ales de la scandalul „botezului PSD de la Timișoara” și de la mușamalizarea raportului Curții de Conturi care indică fraudarea a milioane de lei din bugetul Ministerului Muncii, fix sub mandatele domniei sale și al doamnei Bucura Oprescu”, a mai declarat fostul interimar de la Muncă.
În privința modificării țintei, fostul ministru afirmă că a negociat reducerea acesteia și că rezultatul raportat se încadra în marja acceptată. „Adevărul despre PNRR este simplu: în cele 5 luni de mandat, am reparat dezastrul PSD. Miniștrii anteriori nu făcuseră suficient pentru a atinge ținta inițială de 5.411 persoane, riscând pierderea banilor europeni. Pentru a salva situația, am renegociat în primăvara anului 2026 jalonul cu Comisia Europeană, scăzând ținta la 4.000 și transformând indicatorul într-unul mai ușor de măsurat. Cu marja permisă de 5% (deviația minima), ținta de atins era 3.800, iar cele 3.976 de persoane eligibile raportate de ANPDPD pe 31 august, pe baza datelor din teritoriu de la DGASPC-uri au acoperit jalonul satisfăcător, pe datele de atunci. Cer PSD-ului un dram de decență. Oamenii cu dizabilități, destinele lor și eforturile reale de a le oferi o viață demnă în comunitate nu sunt o masă de manevră pentru a vă acoperi incompetența și fraudele. Opriți-vă”, a încheiat acesta.
Romani in uk Politolog: „Cu PNRR, noi am pierdut ani de zile nefăcând mai nimic. Am lăsat totul pe ultima sută de metri”
Problema de fond este că România riscă să nu iasă „basma curată” din verificările făcute de Bruxelles pentru încasarea banilor rămași din PNRR, iar politologii sunt de părere că rezultatul final, care se va încheia cu posibila pierdere atât a unei părți din aceste fonduri, cât și cu un deficit bugetar sub ținta promisă, este vina ambelor tabere acum în colimator, care indiferent dacă din grabă sau din cauza corupției susținute timp de mai mulți ani, după caz, pierd din vedere că scopul jaloanelor ar fi fost să prilejuiască un dialog public despre acele legi menită să îmbunătățească situația socio-economică a românilor, nu doar să aducă la buget miliarde de euro.
Într-un dialog cu Ziare.com, politologul Sergiu Mișcoiu a explicat că România „a avut un mare moment de luciditate colectivă, începând cu Pactul de la Snagov, de la mijlocul anilor ’90, când am vrut integrarea europeană și inclusiv extrema dreaptă ulterioară, Vadim Tudor, vota legi care făceau ca România să se apropie de integrarea europeană. Acolo chiar am avut un fel de coeziune națională, dar, dincolo de aceasta, nu am mai avut o asemenea coeziune. Indiferent de ceea ce au semnat diverse guverne din care făceau parte, la un moment dat, și liberalii, și social-democrații, și USRiștii, nu a mai existat același respect față de angajamentul pe care l-am luat și pe care a trebuit să-l ducem până la capăt într-o perioadă de timp rezonabilă.
Cu PNRR, noi am pierdut ani de zile nefăcând mai nimic. Am lăsat totul pe ultima sută de metri. Acolo lucrurile, evident, nu puteau decât să se strice, pentru că nu poți face legi fundamentale, legi organice, care modifică ierarhii în domeniul salarizării, fără o dezbatere publică și fără să se asume o perioadă în care aceste inițiative vor fi contestate în mod inevitabil. Până la urmă, încercarea de a face legi de genul acesta pe repede înainte, pentru a primi bani de la Uniunea Europeană, este dovada unui provincialism pronunțat. Pare că noi nu avem nevoie de legi de genul acesta în sine, ci avem nevoie doar de bani și atunci facem ce trebuie pentru a avea acești bani.
Și, când vedem că acest „ce trebuie” e de natură să ridice întreaga societate în capul politicienilor, căutăm să găsim țapi ispășitori, care sunt, sigur, foștii guvernanți, viitorii guvernanți și așa mai departe. Asta s-a întâmplat și cu Legea Salarizării Unice. Până la urmă, acest proiect, în oricare dintre formele sale intermediare, ar trebui să ne privească pe toți, să facă obiectul unei discuții sociale mult mai largi. Să ne întrebăm ce fel de societate dorim: cea în care prioritizăm serviciile de informații, instituțiile militarizate, aparatul represiv și administrația publică, cu clientela ei, sau dorim să valorizăm domenii precum educația, sănătatea, cercetarea, inovarea, pentru a împinge România înainte”, a explicat politologul.
Potrivit lui Sergiu Mișcoiu, deși vin din zone politice opuse și cu intenții vădit diferite, de fapt, discursul celor doi politicieni seamănă prin această pată oarbă a prioritizării fondurilor europene în fața procesului firesc al lucrurilor. „O logică viciată din start, mie așa îmi pare. Discursurile ambilor miniștri, de altfel, și Pîslaru, și Manole, sunt colaterale cu această discuție de fond. Asta face ca noi să fim etern surprinși de deadline-uri și să rămânem șocați că nu ne atingem obiectivele la timp”, a mai declarat acesta.
Din punct de vedere economic, amintim totodată că, potrivit unei analize publicate în cursul zilei de ieri de către economistul Adrian Negrescu, „riscăm să pierdem dacă Bruxelles-ul nu validează la timp ultimele două cereri de plată din PNRR, adică aproape 1% din PIB. Iar banii nu sunt doar promiși, ci deja cheltuiți. Statul a plătit lucrările, a trecut fondurile europene la venituri, iar doar în trimestrul al treilea a decontat proiecte de aproape 13 miliarde de lei, de peste două ori mai mult decât anul trecut.
Dacă jaloanele nu sunt acceptate, cheltuiala rămâne, venitul dispare, iar deficitul crește peste noapte, fără ca Guvernul să fi semnat o singură plată nouă. Asta face ca progresul din acest an să fie mai fragil decât arată cifrele. Deficitul de după nouă luni este cu peste 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut și a coborât sub 4% din PIB. Este un rezultat real, plătit scump de români prin taxe mai mari și inflație. Dar el poate fi șters în câteva săptămâni dacă banii europeni nu ajung în cont până la 31 decembrie”, a explicat acesta, amintind totodată că în cazul în care România va pierde și anul acesta ținta de deficit, următoarele evaluări ale agențiilor de rating, care vor fi negative, ne vor duce la „mâna” Fondului Monetar Internațional. „Nu vorbesc despre un împrumut de urgență, ca în 2009, ci despre un acord preventiv, de tipul celor pe care România le-a avut în 2011 și 2013, când nu am tras niciun ban, dar am avut o plasă de siguranță. Un astfel de acord funcționează ca o asigurare. Banii stau la dispoziție doar dacă apare un șoc, iar simpla existență a acordului transmite piețelor și agențiilor de rating că bugetul are un garant credibil și un calendar de reforme monitorizat din exterior. Efectul cel mai important ar fi scăderea dobânzilor la care se împrumută statul, adică economii de miliarde de lei pe an. FMI are o reputație proastă, asociată cu tăierile din 2010. Nu este o organizație caritabilă și nici,, ușă de biserică’’. E un fel de bancă care are drept misiune să facă profit, nu pierdere. […] În timp ce noi dezbatem aroganțele unor politicieni cu apucături fanariote, România se îndreaptă spre un faliment nedeclarat. Fără reforme reale, 2027 va deveni anul FMI în România”, a mai punctat economistul.
Pentru închiderea bugetului din 2026, termenul decisiv va fi, în cele din urmă, 31 decembrie, iar până atunci trebuie să se concretizeze încasările pe care se sprijină ținta de deficit. Obligațiile aferente proiectelor PNRR care vor continua după acest an vor apăsa și asupra construcției bugetului pentru 2027, în limita spațiului fiscal disponibil, însă lecțiile cu privire la strategiile politice care să aibă în vedere atât bunăstarea economică, cât și nivelul general de înțelegere a nevoilor societății la nivel înalt cel mai probabil vor lăsa încă de dorit.
Datele prezentate în această dimineață de Institutul Național de Statistică arată un salt neașteptat de puternic al economiei în trimestrul al treilea, a comentat recent într-o analiză…
