Polonia a înregistrat o creștere a PIB de 3,6% în 2025, cu mult peste Germania, Franța sau România. Într-o singură generație, țara central-europeană și-a transformat profund economia. ”Miracolul polonez” a permis trecerea, într-o singură generație, de la rafturile goale ale supermarketurilor la o invitație la G20, potrivit unei analize publicate de BFM Business.
Polonia a înregistrat o creștere a produsului intern brut (PIB) de 3,6% în 2025, a anunțat vineri Oficiul Central de Statistică (GUS). Aceasta este cea mai puternică creștere din ultimii trei ani, după 5,3% în 2022, apoi 0,2% în 2023 și 3% în 2024. Creșterea Poloniei depășește astfel cu mult pe cea a Franței (+0,9%), Italiei (+0,7%), Germaniei (+0,2%) sau Spaniei (+2,8%). România a înregistrat o creștere a PIB în 2025 de aproximativ 0,8%.
Când, în 1980, liderul sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa, a promis că Polonia va deveni ”o a doua Japonie”, pe atunci un simbol al prosperității și modernității, mulți au râs. Totuși, profeția sa se adeverește, iar Polonia se alătură G20, chiar dacă sunt și teme de îngrijorare. De la căderea comunismului, acum 35 de ani, Polonia a trecut de la o economie planificată, în care bunurile erau raționalizate, iar magazinele erau goale, la o țară considerată acum unul dintre motoarele creșterii europene.
Anul acesta, PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei, la paritatea puterii de cumpărare, îl va depăși pe cel al Japoniei și va ajunge la peste 80% din media europeană, potrivit FMI și Eurostat. Experții prevăd că Polonia ar putea atinge această medie în decurs de un deceniu. ”Pentru generația mea, acesta este un succes extraordinar; pentru generația părinților mei, este un miracol”, a declarat recent ministrul polonez de finanțe, Andrzej Domanski.
De la sfârșitul comunismului în 1989, țara nu a mai cunoscut niciodată o recesiune anuală, iar în 2026, se așteaptă ca creșterea să depășească 3,4% prognozat de guvern, ceea ce o face una dintre cele mai performante economii din UE. Rata șomajului, potrivit Eurostat, este puțin peste 3%. Cu un PIB de peste un trilion de dolari în 2025, conform estimărilor FMI, Polonia este acum clasată pe locul 20 ca mărime economie din lume, devansând Suedia, Elveția și Taiwanul. Conform unui sondaj CBOS publicat la sfârșitul lunii decembrie, 67% dintre polonezi declară că sunt mulțumiți de situația lor materială, un nivel record.
”Nu numai că ajungem din urmă Occidentul, dar l-am și depășit în multe aspecte ale vieții de zi cu zi”, spune Maciej Witucki, președintele asociației patronale poloneze Lewiatan. Cu o notă de umor în voce, acest fost președinte al Orange Polonia descrie amploarea schimbărilor: ”În Franța, în treizeci de ani, singurul lucru care s-a schimbat sunt prețurile, acum în euro și nu mai în franci. La Varșovia, totul se schimbă la fiecare doi sau trei ani.” În pofida indicatorilor puternici, Varșovia încă nu are nicio intenție de a adera la Zona Euro.
Bastien Loiseau, un cineast franco-polonez care locuiește la Varșovia de douăzeci de ani, confirmă: „Comparativ cu Franța, o țară greu de schimbat, Polonia se schimbă enorm.” Pornind de la o poziție dezavantajată, polonezii, potrivit acestuia, au o dorință mai mare de a crea, moderniza și îmbunătăți. Dincolo de datele economice, țara funcționează bine: o rețea modernă de autostrăzi, transport public eficient, acces extins la internet de mare viteză, siguranță și curățenie în spațiile publice, ceea ce duce la un aflux tot mai mare de turiști străini.
În urma reformelor economice radicale din anii 1990, aderarea la Uniunea Europeană în 2004 a jucat un rol decisiv în succesul țării. „Polonia a folosit extrem de bine fondurile europene, fie pentru modernizarea infrastructurii sale, fie pentru industrie”, subliniază Maciej Witucki.
IMM-urile poloneze prosperă în prezent datorită echipamentelor moderne, finanțate în mare parte din fonduri europene. Însă această imagine de ansamblu pozitivă are și pete întunecate. În timp ce guvernul este mulțumit de economia puternică, unii economiști sunt îngrijorați de povara bugetară semnificativă a cheltuielilor sociale, iar apropierea războiului din Ucraina descurajează, de asemenea, investitorii. Cu toate acestea, rata natalității, care a scăzut sub 1,1 copii pe femeie, reprezintă cea mai mare amenințare. Polonia este acum cea mai puțin fertilă țară din Europa și, în mod ironic, ajunge din urmă Japonia și în această privință.
Populația sa, în prezent sub 38 de milioane, ar putea scădea la 30 de milioane până în 2060, potrivit Oficiului Polonez de Statistică (GUS). „Nu va mai rămâne nimeni care să lucreze”, avertizează Jean Rossi. În acest caz, plasarea de obstacole în calea imigrației ucrainene s-ar putea dovedi contraproductivă. Experții subliniază, de asemenea, un nivel scăzut al cheltuielilor pentru inovare și cercetare, printre cele mai scăzute din UE.
Jean Rossi rămâne însă optimist: „Nu poți face totul deodată. Mai întâi, trebuia construită infrastructura; acum, că asta e gata, își vor îndrepta atenția către cercetare și dezvoltare.” Proiecte majore prind deja contur: centrale nucleare, trenuri de mare viteză, industria spațială – toate proiecte care necesită expertiză de vârf.
T. S.
