România a pierdut procesul cu Pfizer pe vaccinuri și este obligată să plătească aproximativ 600.000.000 €, USR, Voiculescu și Mihăilă își caută justificări

România a pierdut procesul cu Pfizer pe vaccinuri și este obligată să plătească aproximativ 600.000.000 €, USR, Voiculescu și Mihăilă își caută justificări. Trebuie să preia inclusiv toate dozele rămase, să plătească dobânzi și cheltuieli de judecată

România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer la Tribunalul din Bruxelles și este obligată să preia toate dozele de vaccin anti-Covid contractate și refuzate și să plătească peste 3 miliarde de lei (circa 600 de milioane de euro), plus dobânzi și cheltuieli de judecată. Decizia este executorie, însă nu și definitivă.

O instanţă belgiană a obligat miercuri Polonia şi România să preia o livrare de vaccinuri COVID-19 în valoare de 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) produse de compania farmaceutică americană Pfizer, relatează Reuters. Potrivit comunicatului instanţei, România are de plătit 600 de milioane de euro.

Decizia Tribunalului de primă instanță din Bruxelles a fost pronunțată după ce autoritățile române au refuzat să mai ridice și să achite o parte din vaccinurile contractate în perioada pandemiei de Covid-19.

Această decizie este executorie, dar nu definitivă, iar banii se depun într-un cont deschis în Belgia, potrivit Observator. Țara noastră trebuie să plătească și dobânzi, precum și cheltuieli de judecată, iar compania Pfizer a invocat în cadrul procesului tăcerea României ca dovadă de rea-credință.

S-a încercat și o negociere prin care țara noastră să cumpere medicamente în locul dozelor de vaccin rămase.

Contractul a fost semnat în mai 2021 de Comisia Europeană în numele statelor membre și prevedea obligația fiecărei țări de a achiziționa un număr fix de doze, stabilit de comun acord.

Instanța a respins argumentele României în ceea ce privește eventuale nereguli în atribuirea contractului sau existența unor clauze abuzive, concluzionând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru reziliere.

”De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condițiile de reziliere a contractului în favoarea României și că aceasta nu demonstra că respectivul contract, în special clauzele privind prețul, numărul de doze sau exonerările de răspundere, ar indica un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer”, se arată în comunicatul de presă.

Judecătorii au decis și faptul că scăderea ratei de infectare nu reprezintă un motiv suficient pentru modificarea obligațiilor contractuale.

În consecință, România trebuie să plătească către Pfizer peste 3.031.128.036,97 lei (cu TVA), aproximativ 600.000.000 de euro, contravaloarea dozelor rămase, conform prevederilor contractului.

Însă nu numai România a pierdut, și Polonia fiind în aceeași situație. Aceasta a fost obligată de Tribunal să preia dozele de vaccin rămase și să plătească prețul acestora către Pfizer, respectiv 5.644.290.747 PLN (aproximativ 1.300.000.000 €).

Pfizer a dat în judecată Polonia şi România la sfârşitul anului 2023 într-o instanţă belgiană pentru a obliga cele două ţări să respecte un contract semnat între Comisia Europeană şi Pfizer pentru livrarea unui număr stabilit de doze de vaccin pe parcursul mai multor ani, a precizat instanţa.

Polonia a refuzat în aprilie 2022 să respecte contractul, invocând evoluţia pandemiei, războiul din Ucraina şi un posibil abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer. România a luat ulterior aceeaşi decizie.

Instanţa de la Bruxelles a respins aceste argumente şi a obligat Polonia şi România să preia livrarea dozelor de vaccin şi să plătească banii datoraţi companiei Pfizer.

Polonia a fost obligată să preia doze de vaccin Pfizer în valoare de 1,3 miliarde de euro, în timp ce România a fost obligată să preia doze în valoare de 600 de milioane de euro.

Ministerul Sănătăţii din Polonia nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la hotărâre.

Guvernul român a declarat că nu are un anunţ oficial cu privire la hotărâre şi, prin urmare, nu poate face comentarii.

Decizie pronunţată în cauza Pfizer BioNTech împotriva României şi împotriva Poloniei

În ceea ce priveşte România:

La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziţie a unor doze de vaccinuri împotriva Covid-19. Acest contract de achiziţie a fost încheiat în numele statelor membre ale UE în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor de achiziţii publice, denumită ”procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”.

Acest contract prevedea, în special, obligaţia fiecărui stat membru de a achiziţiona un număr specific de doze de vaccin împotriva Covid-19 prevăzut într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare şi de comun acord cu statele membre participante, printre care se număra şi România.

În decembrie 2023, Pfizer a chemat România în faţa Tribunalului francofon de Primă Instanţă din Bruxelles pentru executarea silită a contractului menţionat anterior, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a prelua livrarea tuturor dozelor şi de a plăti preţul convenit.

Tribunalul a indicat mai întâi că elementele care i-au fost prezentate nu îi permiteau să constate o neregulă în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer. De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului de achiziţie în favoarea României şi că aceasta nu demonstra că contractul de achiziţie – şi mai ales clauzele sale referitoare la preţ, la numărul de doze sau la exonerările de răspundere – ar constitui un indiciu al unui abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer.

Instanţa a constatat, de asemenea, că evoluţia pandemiei, şi în special scăderea ratei de infectare, nu constituiau circumstanţe care să justifice eliminarea sau adaptarea obligaţiilor contractuale ale României faţă de Pfizer.

În sfârşit, instanţa a constatat că, în circumstanţele speţei, România nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin continuarea executării obligaţiilor contractuale.

În consecinţă, instanţa a obligat România să preia livrarea dozelor de vaccin care îi rămân şi să plătească preţul acestora către Pfizer, respectiv 3.031.128.036,97 RON TVAC (aproape 600.000 €).

În ceea ce priveşte Polonia:

La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziţie a unor doze de vaccinuri împotriva Covid-19. Acest contract de achiziţie a fost încheiat în numele statelor membre ale UE în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor de achiziţii publice denumită ”procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”.

Acest contract prevedea, în special, obligaţia fiecărui stat membru de a achiziţiona un număr specific de doze de vaccin împotriva Covid-19 prevăzut într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare şi de comun acord cu statele membre participante, printre care se număra şi Polonia.

În septembrie 2023, Pfizer a chemat Polonia în faţa instanţei în vederea executării silite a contractului menţionat anterior, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a prelua livrarea întregii cantităţi de doze şi de a plăti preţul convenit.

Instanţa a indicat mai întâi că elementele care i-au fost prezentate nu îi permiteau să constate o neregulă în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer.

De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului de achiziţie în favoarea Poloniei şi că aceasta nu demonstra că contractul de achiziţie – şi mai ales clauzele sale referitoare la preţ, la numărul de doze sau la exonerările de răspundere – ar constitui o indicaţie a unui abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer.

Instanţa a constatat, de asemenea, că nici războiul din Ucraina, nici evoluţia pandemiei, şi în special scăderea ratei de infectare, nu constituiau circumstanţe care să justifice eliminarea sau adaptarea obligaţiilor contractuale ale Poloniei faţă de Pfizer.

În cele din urmă, instanţa a constatat că, în circumstanţele speţei, Polonia nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin continuarea executării obligaţiilor contractuale.

În consecinţă, instanţa a obligat Polonia să preia livrarea dozelor de vaccin care îi mai rămân şi să plătească preţul acestora către Pfizer, respectiv 5.644.290.747 PLN (aproape 1.300.000.000 €).

UPDATE: Vlad Voiculescu, după decizia referitoare la vaccinuri: Domnii Rafila şi Ciucă au respins orice negociere fără să ofere măcar un răspuns propunerii Pfizer. Guvernul Bolojan a dat mandat ministrului Sănătăţii să poarte urgent negocieri cu Pfizer.

Fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, afirmă, miercuri, că decizia instanţei cu privire la vaccinuri era previzibilă şi, chiar dacă nu este definitivă, slăbeşte şi mai mult poziţia României în procesul care continuă. Voiculescu afirmă că s-a ajuns aici deoarece, în 2023, ”România s-a aliniat cu Ungaria lui Orbán şi cu Polonia extremei drepte” şi a refuzat negocierea oferită de Pfizer şi Comisia Europeană, care au oferit posibilitatea ieşirii din contract. Voiculescu anunţă, de asemenea, că Guvernul Bolojan a făcut ceea ce trebuia făcut încă din 2023 – ”a dat mandat ministrului Sănătăţii să poarte urgent negocieri cu Pfizer”.

”În 2023, România s-a aliniat cu Ungaria lui Orbán şi cu Polonia extremei drepte. Acum plăteşte câteva sute de milioane de euro în plus şi cca. 150.000 de euro dobânzi pe zi pentru această decizie. Când Comisia Europeană şi Pfizer au oferit tuturor statelor membre o cale de ieşire negociată din contractele de vaccinuri COVID-19, re-eşalonare, reducere de volum, flexibilizare, douăzeci şi patru de ţări au acceptat. Trei au refuzat: Ungaria lui Viktor Orbán, Polonia condusă atunci de extrema dreaptă, şi România, unde domnii Rafila şi Ciucă au respins orice negociere fără să ofere măcar un răspuns propunerii Pfizer”, a scris, miercuri, pe Facebook, fostul ministru al Sănătăşii Vlad Voiculescu.

Potrivit acestuia, ”acum vine nota de plată”.

”O instanţă din Bruxelles a obligat recent statul român să preia aproape 29 de milioane de doze de vaccin şi să plătească 564.341.953,50 euro plus dobânzi. Decizia nu este definitivă – dar era previzibilă, şi slăbeşte şi mai mult poziţia României în procesul care continuă. Dobânda conform legii belgiene este de 8–12% anual. Fiecare an de întârziere costă între 50 şi 60 de milioane de euro. Din 2023 şi până azi: aproximativ 3 ani. La un calcul simplu, dobânda depăşeşte 150.000 de euro pe zi”, afirmă fostul ministru USR al Sănătăţii.

Voiculescu susţine, de asemenea, că România este singura ţară din UE în care nu te poţi vaccina anti-COVID nici dacă vrei – de la mijlocul lui 2024 încoace.

În toate celelalte state membre vaccinul e gratuit şi disponibil.

Fostul ministrul explică, într-o postare detaliată, cum s-a ajuns în această situaţie:

Mai 2021: Premierul Florin Cîţu decide participarea României la contractul european de achiziţie comună. Cantitatea asumată: 39 de milioane de doze. Pfizer a făcut investiţii masive şi fără precedent pentru a construi o linie de producţie în Europa, la cererea statelor membre – funcţionând ca o poliţă de asigurare colectivă împotriva pandemiei.

Ianuarie 2022: Ministrul Alexandru Rafila semnează Formularul de Comandă pentru cele ~39 de milioane de doze – un act de implementare a unei obligaţii deja existente. Tot în 2022, acelaşi ministru Rafila suspendă orice livrări de vaccinuri.

Mai 2023: Pfizer şi Comisia Europeană vin cu propunerea de flexibilizare. România – alături de Ungaria şi Polonia – alege să nu răspundă. Celelalte 24 de state negociază şi scapă.

Februarie 2024: Pfizer depune acţiunea în instanţă la Bruxelles.

Voiculescu explică şi faptul că România nu a cumpărat mai multe vaccinuri decât alte state, ba chiar a cumpărat mai puţine vaccinuri decât media europeană.

”România şi Polonia au cumpărat mai puţine doze per capita decât toate ţările mari – Germania, Franţa, Italia, Spania – şi au înregistrat totodată cele mai mici rate de vaccinare din UE”, afirmă fostul ministru.

Acesta arată şi că România nu a plătit mai mult: Preţul de 19,50 euro/doză negociat la nivel UE a fost cel mai mic preţ pentru acest vaccin din întreaga lume.

”Premierul Florin Cîţu a decis toate achiziţiile de vaccinuri din 2021. Ministrul Rafila a semnat fişa de comandă în ianuarie 2022 – un act de implementare a unei obligaţii deja asumate – şi ulterior a suspendat livrările”, a mai transmis Voiculescu.

Acesta consideră că fostul ministru PSD al Sănătăţii Alexandru Rafila ar trebui să răspundă la întrebarea de ce România nu a folosit niciun vaccin în ultimii ani.

”Ultimele achiziţii comune de vaccin anti-COVID la nivel european s-au făcut în octombrie 2025 (14 ţări participante) şi în ianuarie 2025 (17 ţări participante, 146 de milioane de doze disponibile). România nu a participat la niciuna”, susţine Voiculescu.

Acesta crede că singura soluţie pe care o are România este să negocieze cu Pfizer.

”Guvernul Bolojan a făcut acum câteva săptămâni ceea ce ar fi trebuit să facă Guvernul Ciucă acum câţiva ani: a dat mandat ministrului Sănătăţii să poarte urgent negocieri cu Pfizer şi să ajungă la o înţelegere. Este târziu, dar rămâne singurul lucru responsabil de făcut. Şi, după cum responsabil din partea Pfizer ar fi să vină cu deschidere în această speţă, nu cred că îşi permite vreuna dintre părţi altceva”, a mai declarat Vlad Voiculescu.

El explică şi faptul că a fost demis pe 14 aprilie 2021, cu o lună înainte de semnarea acestui contract.

UPDATE: Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătăţii, după decizia în cazul vaccinurilor: România nu şi-a respectat contractul, nu a acceptat renegocierile care i-au fost propuse. ”Mă aştept ca ulterior să mai fie modificări în deciziile judecătoreşti.”

Fostul ministrul al Sănătăţii Ioana Mihăilă a declarat, miercuri, pentru News.ro, că se aşteaptă să mai fie modificări în deciziile instanţelor în ceea ce priveşte procesul cu Pfizer. Ea a explicat că România nu şi-a respectat contractul şi decizia pronunţată de o instanţa din Belgia este o consecinţă a acestui lucru. Pe de altă parte, explică fostul ministru, situaţia într-adevăr a fost altfel decât ce a estimat Uniunea Europeană în momentul în care a semnat contractul cu Pfizer.

”România nu şi-a respectat contractul, nu a acceptat renegocierile care i-au fost propuse, motiv pentru care asta este o primă consecinţă, pe de o parte. Pe de altă parte, situaţia într-adevăr a fost altfel decât ce a previzionat în momentul în care Uniunea Europeană a semnat contractul cu Pfizer. Aşa că, fără să fiu în deplină cunoştinţă de cauză a dosarului, mă aştept ca ulterior să mai fie modificări în deciziile judecătoreşti. Dar, din nou, asta este doar o părere proprie, personală, făra argumente legale”, a declarat, miercuri, pentru News.ro, Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătăţii, referindu-se la faptul că România a pierdut în primă instanţă procesul cu Pfizer.

Fostul ministru a reamintit că, la începutul lunii mai 2021, a fost o negociere între Comisia Europeană şi furnizorul Pfizer.

”Este vorba de contractul pentru furnizarea de vaccinuri aferente anilor 2022-2023, în situaţia în care vaccinurile pentru care erau deja asemnate contracte aveau termen de valabilitate depăşit şi de livrare depăştit (…) Contractul a fost negociat de către Comisia Europeană. Statele aveau voie să accepte sau să refuze intrarea în contract. Numărul de doze nu a fost un termen de negociere”, a mai declarat fostul ministru.

Ioana Mihăilă a precizat că dozele au fost stabilite în concordanţă cu populaţia fiecărui stat membru în parte, ”indiferent de vârstă sau de indicaţia sau nu a vaccinării”.

Mihăilă a explicat că ”în momentul acela, toate statele membre ale Uniunii Europene, fie că era Ungaria, fie ca era Bulgaria, fie ca era Polonia, au acceptat intrarea în contract, nimeni nu a făcut poziţie separată”.

”Deci, toate statele au acceptat intrare în contract, era vorba de 2022-2023, cu nişte termene contractuale actualizate faţă de contractele vechi, în sensul că Pfizer se obliga să adapteze noile vaccinuri la tulpinine noi, care apăreau, cu împachetare individuală, astfel încât nu mai exista şansa de risipă şi dozele nu erau negociabile. Statul român nu a trimis un număr de doze pe care să le justifice, ci Comisia Europeană a împărţit numărul de doze de vaccin din contract la fiecare ţară în funcţie de populaţia fiecărui stat membru.

Cred că decizia pe care am luat-o în momentul acela a fost bine argumentată şi justificată. Vă amintesc că era mai 2021, într-o perioadă în care era coadă la vaccinare, erau 100.000 de doze de vaccin Pfizer administrate pe zi, erau raportate infecţii, inclusiv în România, cu noua tulpină, care s-a şi dovedit a fi cea mai virulentă şi e vorba de tulpina Delta”, a adăugat fostul ministru al Sănătăţii.

Mihăilă apreciază că ”nu era momentul ca România, în vârf pandemic, să refuze semnarea unui contract cu furnizorul vaccinului celui mai solicitat din acel moment”.

UPDATE: Ministrul Justiţiei: ”Hotărârea privind vaccinurile Pfizer are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont. Are un impact semnificativ asupra României.”

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat miercuri că hotărârea instanţei privind vaccinurile Pfizer are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont şi are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzi.

”Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul sau material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective. De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul de Justiţie, ci Ministerul de Finanţe, în conformitate cu dispoziţiile legale. Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont”, a spus ministrul Justiţiei.

Radu Marinescu a precizat că vor urmări ce se întâmplă, executarea căi de atac şi vor vedea dacă ceva mai poate fi schimbat.

Ministrul a menţionat că în momentul de faţă nu poate să comenteze dacă există sau nu există o răspundere juridică a celor care au participat la încheierea sau semnarea acestor contracte.

”Deocamdată există acest litigiu care are o natură civilă. Din câte cunosc, există şi o cauză penală, dar, aşa cum am spus întotdeauna ca ministru a justiţiei, nu pătrund în substanţa cauzelor care sunt investigate de către autorităţile judiciare. Dacă şi când şi cum va exista o astfel de formă de răspundere, urmează să vedem”, a completat Marinescu.

El a mai spus că hotărârea este executorie.

”Un refuz de executare se poate traduce şi în acumularea unor arierate, care pot să împovăreze debitorul, din perspectiva trecerii timpului. E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînţeles, la nivel guvernamental”, a afirmat Radu Marinescu.

Ministrul a ţinut să precizeze că Ministerul de Justiţie nu gestionează soluţionarea acestei cauze şi este foarte bine ca în sistemul de drept românesc şi în statul de drept numit România, fiecare să acţioneze în conformitate cu competenţele sale.

UPDATE: Alexandru Rogobete: ”Se vede de la distanţă că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel. Astăzi Ministerul Sănătăţi nu are această sumă în bugetul de stat. Este o măsură executorie.”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a afirmat, miercuri seară, după decizia referitoare la vaccinuri, că măsura este executorie, deci banii vor trebui viraţi într-un cont, chiarv dacă se va face apel. El a precizat că Ministerul Sănătăţii nu are această sumă în buget în momentul actual şi vor urma discuţii cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Ministrul a explicat că dozele comandate, doar de la compania Pfizer, au depăşit cu mult populaţia României şi mai existau contracte cu alte trei companii.

”Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rappel”, a declarat, miercuri seară, într-o conferinţă de presă, ministrul Alexandru Rogobete.

El a explicat că în cursul zilei de joi va exista o discuţie cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cu cei care se ocupă de proces.

”Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii sau prin Ministerul Finanţerilor. Asta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Nu, astăzi Ministerul Sănătăţi nu are această sumă în bugetul de stat”, a mai declarat Rogobete.

UPDATE: Ministrul Justiţiei: ”Hotărârea privind vaccinurile Pfizer are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont. Are un impact semnificativ asupra României.”

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat miercuri că hotărârea instanţei privind vaccinurile Pfizer are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont şi are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzi.

”Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul sau material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective. De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul de Justiţie, ci Ministerul de Finanţe, în conformitate cu dispoziţiile legale. Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont”, a spus ministrul Justiţiei.

Radu Marinescu a precizat că vor urmări ce se întâmplă, executarea căi de atac şi vor vedea dacă ceva mai poate fi schimbat.

Ministrul a menţionat că în momentul de faţă nu poate să comenteze dacă există sau nu există o răspundere juridică a celor care au participat la încheierea sau semnarea acestor contracte.

”Deocamdată există acest litigiu care are o natură civilă. Din câte cunosc, există şi o cauză penală, dar, aşa cum am spus întotdeauna ca ministru a justiţiei, nu pătrund în substanţa cauzelor care sunt investigate de către autorităţile judiciare. Dacă şi când şi cum va exista o astfel de formă de răspundere, urmează să vedem”, a completat Marinescu.

El a mai spus că hotărârea este executorie.

”Un refuz de executare se poate traduce şi în acumularea unor arierate, care pot să împovăreze debitorul, din perspectiva trecerii timpului. E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînţeles, la nivel guvernamental”, a afirmat Radu Marinescu.

Ministrul a ţinut să precizeze că Ministerul de Justiţie nu gestionează soluţionarea acestei cauze şi este foarte bine ca în sistemul de drept românesc şi în statul de drept numit România, fiecare să acţioneze în conformitate cu competenţele sale.

UPDATE: Florian Bodog (PSD), după ce România a pierdut în primă instanţă procesul cu Pfizer: ”Statul român are datoria să se apere şi să încerce să găsească o soluţie. Cel puţin să amânăm decizia, pentru că, dacă plătim în acest an această sumă, va fi extrem de greu.”

Social-democratul Florian Bodog (PSD) a declarat, miercuri, după ce România a pierdut în primă instanţă procesul cu Pfizer, că statul român are datoria să se apere şi să încerce să găsească o soluţie şi cel puţin să amânăm decizia, pentru că, dacă plătim în acest an această sumă, va fi extrem de greu pentru români şi pentru economie.

”Sunt foarte curios cum se va finaliza acest proces. Statul român are datoria să se apere şi să încerce să găsească o soluţie, să câştigăm procesul, cel puţin să amânăm decizia, pentru că, dacă plătim în acest an această sumă, va fi extrem de greu pentru români şi pentru economia românească”, a afirmat Florian Bodog, în emisiunea România Politică.