Un nou studiu de specialitate arată că sumele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt mult sub costurile reale suportate de unitățile spitalicești. Subfinanțarea cronică pune o presiune uriașă pe bugetele spitalelor din întreaga țară.
Tarifele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu acoperă costurile reale ale serviciilor spitalicești nici în sectorul public, nici în cel privat, arată un studiu realizat de cercetători și experți ai Academiei de Studii Economice (ASE) din București.
‘În România, furnizorii publici și privați contribuie împreună la asigurarea accesului pacienților la servicii medicale.
Cu toate acestea, mecanismele prin care sunt finanțați rămân diferite, ceea ce generează inechități între furnizori și afectează condițiile unei competiții bazate pe performanță’, relevă una dintre concluziile celei de-a doua ediții a studiului ‘Transparența banilor din sistemul medical românesc’, care analizează în detaliu modul în care sunt colectate și cheltuite resursele sistemului de sănătate.
Studiu: Tarifele decontate de CNAS nu acoperă costurile reale ale spitalelor din România
Studiul arată că, în cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile provenite de la CNAS sunt reprezentate de influențele salariale, acordate printr-un mecanism distinct de plata serviciilor medicale, independent de volumul serviciilor prestate.
Acest mecanism creează o ‘inechitate între furnizori’, deoarece spitalele private nu beneficiază de el, iar pentru aceleași servicii medicale spitalele publice ajung să primească o finanțare totală semnificativ mai mare.
Potrivit sursei citate, în 2025, transferurile din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) destinate influențelor salariale din spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei, depășind cu două miliarde de lei cele 14,87 miliarde de lei decontate pentru serviciile medicale din spitalele publice.
Citeşte şi: Fostul manager al Spitalului Județean Botoșani a fost condamnat după ce ar fi primit 11.000 de euro și aur
Studiul arată, de asemenea, că valoarea acestor transferuri crește independent de volumul serviciilor prestate și nu este legată de performanța sau activitatea medicală.
Totodată, datele studiului arată contribuția sectorului privat la capacitatea de îngrijire, menționând că în 2025, spitalele private au realizat 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, aproape 40% din totalul național.
‘Sectorul public și cel privat sunt complementare. Avem nevoie ca ambele să performeze. Dar performanța este stimulată atunci când există o competiție corectă, iar asta presupune reguli unitare.
Citeşte şi: Criza marilor arși în Capitală: Spitalele sunt pline, iar Unitatea Floreasca rămâne închisă
Furnizorii trebuie să concureze prin calitate, eficiență și capacitatea de a răspunde nevoilor pacienților, nu prin accesul la mecanisme diferite de finanțare.
E bine că există studii, e bine că se realizează dezbateri și mese rotunde, dar acestea trebuie urmate de acțiune. Îmbătrânim la masa dezbaterilor așteptând măsurile care să asigure stabilitate și predictibilitate.
Iar când ajungem la concluzii, de prea multe ori o luăm de la capăt pentru că se schimbă guvernul’, a atras atenția președintele PALMED, Cristian Hotoboc, la evenimentul de lansare a studiului.
