Când acasă e în două locuri: realitatea unei identități hibride
Viața în UK pentru românii din diaspora nu înseamnă doar muncă, adaptare și stabilitate economică. Este, adesea, o luptă tăcută între nevoia de apartenență și dorința de a păstra rădăcinile, între a te integra complet într-un sistem diferit și a-ți păstra limba, valorile și conexiunile cu România.
Această identitate duală, în care românii se simt simultan „de aici” și „de acolo”, este trăită cu intensitate în momente-cheie: sărbători, alegeri, crize internaționale sau schimbări de legislație care afectează statutul cetățenilor europeni în UK.
Raport academic despre identitatea migranților români în UK – University of Sussex
„Aici sunt britanic, acolo sunt străin”: sentimentul de alienare
Mulți români din UK relatează o senzație constantă de neîncadrare completă. În UK, sunt văzuți deseori prin stereotipuri – lucrători în construcții, menajere sau simpli imigranți „economici”, în ciuda performanțelor academice sau profesionale. În România, revin adesea ca „cei plecați” sau „cei care au trădat țara pentru bani”.
Această dislocare afectivă nu este ușor de exprimat, dar produce un sentiment profund de înstrăinare și chiar de anxietate culturală. Un studiu publicat de Migration Observatory – Oxford University arată că peste 45% dintre românii intervievați se simt „invizibili” în spațiul public britanic și prost reprezentați în media locală.
Limba română: punte sau barieră?
Unul dintre cele mai puternice instrumente de menținere a identității este limba. Cu toate acestea, pentru familiile de români din UK, educația bilingvă a copiilor devine o provocare majoră. Mulți părinți se tem că, insistând pe limba română acasă, vor afecta adaptarea copiilor în școală. Alții, dimpotrivă, încearcă să creeze un mediu exclusiv românesc în casă, ceea ce duce adesea la confuzii culturale pentru cei mici.
Ghid pentru părinți români – Cum să crești copii bilingvi (Asociația Români în UK)
Dorul de acasă: o stare permanentă, nu o fază trecătoare
Dorul de acasă nu dispare în timp. Se transformă. Devine o parte din viața cotidiană – uneori ușor de gestionat, alteori apăsătoare. Se manifestă în lucruri simple: mirosul sarmalelor, un colind ascultat în decembrie, o poză cu satul natal sau un mesaj de la un prieten din liceu.
Unii români aleg să revină în țară, dar pentru mulți, „întoarcerea definitivă” devine o idee abstractă. În schimb, construiesc o punte între cele două lumi: vin în vacanță în România, trimit bani acasă, votează la distanță și participă activ în comunități diasporice.
Articol despre „eternul dor de acasă” al diasporei române – PressOne
Comunitatea: o ancoră împotriva înstrăinării
Un rol crucial în menținerea identității îl joacă rețelele românești din UK – ONG-uri, biserici, grupuri de voluntari, organizații civice. Ele oferă sprijin moral, dar și concret, organizând evenimente culturale, cursuri de limba română pentru copii, festivaluri cu specific românesc și sesiuni de informare juridică.
Platforme precum Vocea Românilor din UK, ROMEDIN, Romani in UK Forum și altele devin spații de reconectare și consolidare culturală, chiar și în absența unei infrastructuri instituționale românești puternice în Regat.
Nu ești „nici aici, nici acolo” – ești în ambele
Românii din UK trăiesc o realitate complexă, uneori contradictorie. Între integrare și rădăcini, între modernizare și tradiție, între engleză și română, între fish & chips și ciorbă de burtă, se conturează o identitate nouă, fluidă, europeană.
A învăța să trăiești între două lumi nu înseamnă să te pierzi – ci să redefinești ce înseamnă „acasă”.
